Menu


2 decembrie 2016

Concurs

                                                              

                                     REGULAMENT
Pentru omagierea personalității și operei unuia dintre valoroșii poeți români, George Bacovia, poetul călărăşean, Mihai Doloton, în parteneriat cu Consiuliul Raional Călăraşi și  Direcţia Cultură şi Turism Călărași organizează concursul literar „Dor de Bacovia” .
Condiții de participare :
Pot participa autori / declamatori cu vârsta cuprinsă între 14 – 30 de ani, care nu sunt membri ai unei uniuni de creație şi care au viză de reşedinţă în Republica Moldova.
Concurenții vor expedia lucrările, însoțite de un CV și o poză, cu caractere Times New Roman, font 12, la adresa de e-mail dordebacovia@gmail.com, care vor include:
  1. Creație proprie (o poezie dedicată poetului George Bacovia) şi / sau
  2. Recital de poezie (înregistrarea video sau audio a recitării unei poezii din creaţia poetului George Bacovia).
Lucrările vor fi expediate în perioada 01.12.2016 – 31.01.2017
Concurenții vor primi confirmarea înscrierii lor la concursul anunţat și, după jurizare, participarea la Gala Laureților.
Evaluarea se va face de către un juriu de specialitate, constituit din personalităţi notorii din Republica Moldova și România, în următoarea componenţă:
  • Mihai Doloton – poet, organizatorul concursului „Dor de Bacovia” – preşedintele juriului;
  • Traian Vasilcău – poet, eseist, publicist, textier, dramaturg, traducător, Maestru în Artă, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Membru al Uniunii Scriitorilor din România;
  • Laurian Stănchescu –  scriitor și jurnalist român, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România;
  • Lidia Grosu – poetă, critic literar, Membru al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova şi membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România;
  • Marcela Mardare – scriitoare, directorul Editurii Pontos, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Laureaților li se vor înmâna premii bănești, diplome și cărţi .
Cele mai bune creații vor fi incluse într-o antologie dedicată marelui poet.

La mulţi ani, Marcela Mardare!

                             

                                      Marcela Mardare: scriitorul, poetul, editorul afirmat în timpuri






La mulţi ani, România!

La mulţi ani, România, La mulţi ani, români! 
#nevedemlabiblioteca








O ZI DE NEUITAT PENTRU PICII INSPIRAŢI DE POEZIE





Era şi firesc ca ziua de 1 decembrie – Ziua Naţională a României – să se desfăşoare la Biblioteca Liviu Rebreanu mai altfel decât în mod obişnuit. Solemnitatea, cu atât mai mult a fost simţită, cu cât atmosfera respectivă a fost transmisă de poeta Vera Crăciun, admirabila prietenă a locaşului cărţii sosită la Chişinău tocmai din Galaţi pentru a transmite, prin versurile sale pentru copii, dragostea pentru spiritualitate, duioşia ei exprimată de graţioasele cuvinte elegante prin care volens-nolens simţi necesitatea de a te “ralia” la toate calităţile profund umane, de a-ţi ordona gândurile pentru a înviora lumea din jur prin doza semnificativă de căldură sufletească, suportând recele primilor fulgi ca pe un dar din darul Domnului. La întâlnirea cu scriitoarea au venit copiii din grupele pregătitoare de la grădinţiţa nr. 160 şi nr. 196 , însoţiţi de educatoarele: Tatiana Martânenco, Mariana Ursu, d. Galina. În cuvântul de deschidere, directorul interimar Natalia Ghimpu a menţionat despre necesitatea de a ne afla în această zi consolidaţi în anturajul poeziei pentru a simţi respiraţia uniformă a limbii pe care o vorbim – limba română – accentuând şi faptul că poeta Vera Crăciun este o prietenă fidelă a copiilor din Republica Moldova, care o iubesc foarte mult. Poeta a realizat contactul cu copiii pe rol de adevărată actriţă-declamatoare, recitând, rând pe rând, mai multe poezii din cărţile prezentate, două din ele, şi anume:“Dansul fulgilor de nea”, “Auraş-Păcuraş” fiind editate la Editura Silvius Libris. Din aceste misterioase pagini, poeta a recitat diverse poezii, inclusiv “Cling-cling-cling”, “Fulgi de nea”, “Domniţa şi vântul”, “Miaunică necăjit”, “Căţeluşul friguros”, dar şi “Primăvara”, “Mama”, “Un gând de primăvară”, “Adieri de primăvară”, “Gingăşie” etc., etc., înviorându-i pe copii cu mici intervenţii-precizări, dar şi cu anumite întrebări-ghicitori când era vorba de nişte fenomene ale naturii sau de comportament într-o situaţie sau alta. Orator determinat să captiveze totala atenţie a copiilor pentru a păstra liniştea poeziei, poeta Vera Crăciun a reuşit să transmită publicului un salut, un îndemn, o sugestie, un sfat, să dezvăluie farmecul unor imagini din poezie şi muzica acestora (împreună cu autoarea, copii au interpretat cântecul “Ploaia pic-pic-pic”, înregistrat şi postat pe Youtube), să descrie nişte tablouri ale naturii înconjurătoare, din care facem parte, chemându-ne pe toţi deopotrivă – mici şi mari – să fim într-un dialog deschis cu lumea florilor, arborilor, cu tot ce este legat de cer şi pământ păstrând sentimente de bunătate, duioşie, gingăşie, cuminţenie pentru această lume creată de Dumnezeu. Lidia Grosu, poetă, vorbind despre creaţia autoarei, a menţionat despre frumosul inedit al cărţilor poetei Vera Crăciun, mult iubită şi aşteptată de fiecare dată în Republica Moldova, a apreciat punţile de spiritualitate pe care le construieşte autoarea, caracterizând versurile colegei ca fiind un limbaj al emoţiilor ce se desprind val de iubire. Acestea, a mai spus Lidia Grosu, sunt o sursă inepuizabilă de energie pozitivă, de atitudini binevoitoare în cazul trinităţii– copil-floră-faună – mesaj biblic pe care se axează creaţia poetei Vera Crăciun. Copiii, la rândul lor, s-au prezentat cu un recital de poezie, emoţiile lor fiind dintre cele mai înălţătoare. Dar bucuria cea mare a fost sesiunea de autografe care nicidecum nu a putut lipsi de la această manifestare. Accentul “Cu dragoste...” s-a aşternut pe cartea fiecărui posesor ca o rază de lumină a viitorului acestora, Şi, cine ştie, poate că pe unii dintre ei anume această întilnire cu scriitoarea Vera Crăciun îi va determina să pledeze pentru arta scrisului, devenind scriitori talentaţi ai acestui neam, marcaţi de ziua de 1 decembrie 2016? 
                                                                                      #nevedemlabiblioteca


PROZATORUL LIVIU REBREANU: FILOSOFIA VIEȚII ȘI NEMURIRII



BIBLIOTECA – SPAŢIUL TANGENŢELOR CU ETERNITATEA
Biblioteca Liviu Rebreanu (director interimar Natalia Ghimpu, șef oficiu Angela Zelinschi, bibliotecar Valentina Botea-Țâra) a organizat în ziua de 27 noiembrie 2016 o conferința de omagiere  a scriitorului Liviu Rebreanu cu genericul: PROZATORUL LIVIU REBREANU: FILOSOFIA VIEȚII ȘI NEMURIRII.
În cuvântul de deschidere, salutându-i pe participanţi şi prezentându-i, moderatoarea Lidia Grosu, poetă,  a menţionat următoarele:
«Exact la această dată, cu nouă ani în urmă, a fost fondată această bibliotecă de carte românească prin contribuția nemijlocită a dnei Lidia Kulikovski, doctor, conferențiar univeritar, Departamentul studii si cercetari, Biblioteca Municipala "B. P. Hasdeu", ex-director general al Biblioteciii B.P.Hasdeu, şi cu susţinerea nemijlocită a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – prin desfăşurarea unor proiecte mixte cultural-artistice şi de spiritualitate ce prevedeau inclusiv extinderea lotului de carte românească, mult aşteptat în bibliotecile din Chişinău. De menţionat, că, iniţial, conducerea a fost reprezentată de ex-director Elena Cebotari, iar ulterior –  de actualul director Lina Iftodi»
Lidia Grosu s-a referit succint la personalitatea Liviu Rebreanu, menţionând următoarele:
«Astăzi, ca niciodată altcândva, revenim la prozatorul Liviu Rebreanu, găsindu-i scrierile mai actuale ca oricând şi de o  excelenţă aparte în deschideri noi spre un univers literar animat de o continuă şi maximă explorare a cugetului. Ne urmăresc gândurile şi dialogurile personajelor în intenţiile lor de a proceda cumva – urât sau frumos, pozitiv sau negativ – întru a-şi determina spaţiul de orientare şi a găsi soluţii adecvate situaţiilor în care nimeresc, dar şi reflecţiile celor din preajmă pe marginea acestor fapte , care nu sunt altceva decât ancorarea în limanul gândirii profund-filosofice şi meditative a unui mare cărturar cu numele Liviu Rebreanu … Romanele psihologice  "Răscoala", "Ciuleandra", "Pădurea spânzuraţilor" "Ion", care au fost ecranizate; "Gorila" din care îşi face loc politicul de astăzi cu acest chip hidos, "Adam Şi Eva", "Jar", "Amândoi" cu substanţă celesto-telurică – toate au ca obiect viaţa ce-ţi propune alegerea căii de renaştere, în caz contrar, ea, viaţa, devine "nimicitoarea iluziilor", precum se întâmplă în romanul „Ion” (Lidia Grosu, „Prozatorul Liviu Rebreanu: filosofia vieţii şi nemuririi”)
Aceste gânduri au fost continuate de Victoria Fonari, doctor în filologie, conferenţiar universitar la USM,  care a subliniat:
«Profund realist în viziunile sale, prozatorul Liviu Rebreanu parcurge o carieră literară spectaculoasă, bucurându-se de aprecierile criticilor contemporani ca autor «al primului roman românesc, în sensul deplin al cuvântului"(Valeriu Râpeanu, critic şi istoric literar, a 1966), dar şi de onorurile publice acordate (director al Teatrului Naţional din Bucureşti, preşedintele Scriitorilor Români şi membru al Academiei Române)…. Astăzi Liviu Rebreanu rămâne o personalitate cu renume prin moştenirea literară pe care ne-a lăsat-o şi prin care recunoaştem o concepţie de viaţă inovatoare pentru toate timpurile,  integrată în arealul universal al valorilor spirituale…»
Dna Eugenia Bogatu, doctor în filosofie, conferenţiar universitar la Departamentul Flosofie, USM, a demonstrat profesionism nu doar în materie de filosofie, dumneaei găsindu-l pe Liviu Rebreanu drept o desăvârşire literară, în unele cazuri (prin romanul «Ion»), demonstrând că gândirea acestuia are tangenţe cu cea a altui mare cugetător – scriitorul rus F.Dostoevski (de exemplu, «Crimă şi pedeapsă»).
Pagină cu pagină, excelând ca un adevărat expert nu doar în domeniul profesat, dar şi ca specialist dotat, distinct, avizat în domeniul hermeneuticii literare, dna Eugenia Bogatu a captivat publicul printr-un amplul studiu – rezultat obţinut nu doar în baza analizei fenomenelor pur literar-filosofice, ci şi a trăirilor profunde, deloc considerat detaliu în cazul unei astfel de exegeze, toate acestea oferindu-i prilejul, în calitate şi de observator atent ce trăieşte emoţia, să transmită limbajul viu al interdisciplinarităţii, al arealului comun al acestor două domenii – literatură şi filosofie. În concluzie, cercetătoarea a accentuat că Liviu Rebreanu rămâne o sursă de explorare filosofică, de descoperire şi de redescoperire pentru fiecare doritor de a-l reciti (De menţionat, că autoarea Eugenia Bogatu intenţionează să publice acest studiu în literatura de specialitate, dar şi pe pagina Bibliotecii Liviu Rebreanu)
Scriitorul Mihai Babele îl consideră pe prozatorul Liviu Rebreanu o provocare, în sensul larg al acestui cuvânt. Datorită romanului “Răscoala”, pe care autorul îl citise în timpul când deja acumulase anumite experienţe scriitoriceşti, oferind publicului, la acel moment, câteva din romanele sale  scrise în limba rusă, Mihai Babele ia o decizie fermă: să-şi traducă/ să-şi scrie romanele neapărat şi în limba română.
Cu opinii interesante pe marginea operei scriitorului Liviu Rebreanu au intervenit şi alţi participanţi la conferinţă, inclusiv: Cristina Costov, scriitoare; Cristina Visileac,studentă, USM; Diana Sclifos, studentă, USM; Dumitru Pasat, filosof, scriitor; Nicolae Jantâc, AȘM; Marcela Mardare, scriitoare. În toate aceste discursuri au răsunat  elogii în adresa scriitorului român, în concluzie vorbitorii exprimând încrederea că această gândire, ca valoare universală, aparţine nu doar trecutului, prezentului, ci şi viitorului.
Mesaje poetice și de felicitare au mai transmis: Elena Cebotari, ex-director al acestei biblioteci, Victor Cobzac,  poet, pictor, conf. univ UTM; Valerian Ciobanu, scriitor; Veronica Pirlea Conovalîi, poetă, pedagog; Ana Palade, poetă, pedagog; Natalia Pântea, poetă, declamatoare; Cristina Ciobanu, poetă, studentă UP ”I.Creangă”; Mariana Vasilița, pedagog, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copiilor, recitând din creația lui Mihai Bendas; Andrei Viziru, jurnalist, publicist reprezentant Radio Moldova, Elvira Țigănaș-Pântea, colaboratoare, ”Univers Pedagogic PRO».
Cu mesaje muzicale impresionante au delectat publicul: Valeriu Mocanu, cantautor, compozitor; Gheorghe Danilescu, Artist al Poporului (nai), Tudor Ghiaur (saxofon); Lenuța Danilescu (vocal).
O expoziție pe motive populare (croșetare) a fost prezentată de dna Luiza Popa-Certan și dna Lilia Popa de la CAB ”Curcubeul”, acestea fiind parte a serviciului oferit de bibliotecă, cu genericul ”Vino să creezi și să te recreezi cu noi”.
Tânăra pictoriță Claudia Tusa, elevă la Liceul de Arte Igor Vieru a prezentat un vernisaj-expoziție pe motive din opera lui Liviu Rebreanu, în colecţie fiind incluse și  unele picturi cu imagini ale obiectelor confecționate din ceramică.
Cu genericul ”Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric” și-a prezentat  expoziția de artă plastică Valeria Palade, elevă la Colegiul de Arte Plastice ”Alexandru Plămădeală” din Chișinău, voluntară, aceasta reprezentând şi serviciul bibliotecii ”Paleta fermecată”.
Cristian Brânză, elev la Liceul AȘM a reprezentat  serviciul ”Tânăr IT” al bibliotecii, din inițiativă proprie elaborând 4 povești digitale.
În cadrul manifestării au fost lansate cărțile ”Steaua fără nume”, autoare Valentina Bogza și biobibliografia ”Fiecare cu zidirea sa. Dumitru Pasat la 65 de ani”, pe marginea lor pronunţându-se Marcela Mardare, Lidia Grosu, Nicolae Jantâc.
O surpriză au fost  tinerii Alina Pulbere și Cristian Scutelnic care au demonstrat excelență în arta coregrafică.
Mai mulţi scriitori, inclusiv: Mihai Babele, Cristina Costov, Valerian Ciobanu, Veronica Pârlea-Conovalîi, Dumitru Păsat, Marcela Mardare, Valentina Bogza au dăruit cărţi cu autografe Bibliotecii Liviu Rebreanu.

Conducerea Bibliotecii, reprezentată de director interimar dna Natalia Ghimpu, a decernat diplome persoanelor implicate în activitatea de voluntariat a bibliotecii, dar şi participanţilor la activităţile cultural- spirituale– pentru promovarea valorilor naţionale.     #nevedemlabiblioteca
                                                                      De Lidia Grosu 


29 noiembrie 2016

BIBLIOTECA – SPAŢIUL TANGENŢELOR CU ETERNITATEA



Biblioteca Liviu Rebreanu (director interimar Natalia Ghimpu, șef oficiu Angela Zelinschi, bibliotecar Valentina Botea-Țâra) a organizat în ziua de 27 noiembrie 2016 o conferința de omagiere  a scriitorului Liviu Rebreanu cu genericul: PROZATORUL LIVIU REBREAN : FILOSOFIA VIEȚII ȘI NEMURIRII.
În cuvântul de deschidere, salutându-i pe participanţi şi prezentându-i, moderatoarea Lidia Grosu, poetă,  a menţionat următoarele:
«Exact la această dată, cu nouă ani în urmă, a fost fondată această bibliotecă de carte românească prin contribuția nemijlocită a dnei Lidia Kulikovski, doctor, conferențiar univeritar, Departamentul studii si cercetari ,Biblioteca Municipala "B. P. Hasdeu", ex-director general al Biblioteciii B.P.Hasdeu, şi cu susţinerea nemijlocită a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – prin desfăşurarea unor proiecte mixte cultural-artistice şi de spiritualitate ce prevedeau inclusiv extinderea lotului de carte românească, mult aşteptat în bibliotecile din Chişinău, şi nu numai, iniţial conducerea fiind reprezentată de ex-director Elena Cebotari, iar ulterior –  de actualul director Lina Iftodi»
Lidia Grosu s-a referit succint la personalitatea Liviu Rebreanu, menţionând următoarele:
«Astăzi, ca niciodată altcândva, revenim la prozatorul Liviu Rebreanu, găsindu-i scrierile mai actuale ca oricând şi de o o excelenţă aparte în deschideri noi spre un univers literar animat de o continuă şi maximă explorare a cugetului. Ne urmăresc gândurile şi dialogurile personajelor în intenţiile lor de a proceda cumva – urât sau frumos, pozitiv sau negativ – întru a-şi determina spaţiul de orientare şi a găsi soluţii adecvate situaţiilor în care nimeresc, dar şi reflecţiile celor din preajmă pe marginea acestor fapte , care nu sunt altceva decât ancorarea în limanul gândirii profund-filosofice şi meditative a unui mare cărturar cu numele Liviu Rebreanu … Romanele psihologice  "Răscoala", "Ciuleandra", "Pădurea spânzuraţilor" "Ion", care au fost ecranizate; "Gorila" din care îşi face loc politicul de astăzi cu acest chip hidos, "Adam Şi Eva", "Jar", "Amândoi" cu substanţă celesto-telurică – toate au ca obiect viaţa ce-ţi propune alegerea căii de renaştere, în caz contrar, ea, viaţa, devine "nimicitarea iluziilor", precum se întâmplă în romanul „Ion” (Lidia Grosu, „Prozatorul Liviu Rebreanu: filosofia vieţii şi nemuririi”)
Aceste gânduri au fost continuate de Victoria Fonari, doctor în filologie, conferenţiar universitar la USM,  care a subliniat:
«Profund realist în viziunile sale, prozatorul Liviu Rebreanu parcurge o carieră literară spectaculoasă, bucurându-se de aprecierile criticilor contemporani ca autor «al primului roman românesc, în sensul deplin al cuvântului"(Valeriu Râpeanu, critic şi istoric literar, a 1966), dar şi de onorurile publice acordate (director al Teatrului Naţional din Bucureşti, preşedintele Scriitorilor Români şi membru al Academiei Române)…. Astăzi Liviu Rebreanu rămâne o personalitate cu renume prin moştenirea literară pe care ne-a lăsat-o şi prin care recunoaştem o concepţie de viaţă inovatoare pentru toate timpurile,  integrată în arealul universal al valorilor spirituale…»
Dna Eugenia Bogatu, doctor în filosofie, conferenţiar universitar la Departamentul Flosofie al USM, a demonstrat profesionism nu doar în materie de filşosofie, dumneaei găsindu-l pe Liviu Rebreanu drept o desăvârşire literară, în unele cazuri (prin romanul «Ion»), demonstrând că gândirea acestuia are tangenţe cu cea a altui mare cugetător – scriitorul rus F..Dostoevski (în «Crimă şi pedeapsă»).
Pagină cu pagină, excelând ca un adevărat expert nu doar în domeniul profesat, dar şi ca specialist dotat, distinct, avizat în domeniul hermeneuticii liteare, dna Eugenia Bogatu a captivat publicul printr-un amplul studiu – rezultat obţinut nu doar în baza analizei fenomenelor pur literar-filosofice, ci şi a trăirilor profunde, deloc considerat detaliu în cazul unei astfel de exegeze- toate acestea fiind transmise printr-un limbaş viu al observatorului concomitentt cu emoţia, fapt ce confirmă arealul comun şi interdisciplinaritatea  domeniilor literatură şi filosofie – , în concluzie cercetătoarea afirmând că Liviu Rebreanu rămâne o sursă de explorare filosofică, de descoperire şi de redescoperire pentru fiecare doritor de a-l reciti.
Scriitorul Mihai Babele îl consideră pe prozatorul Liviu Rebreanu o provocare, în sensul larg al cuvântului Datorită romanului “Răscoala” pe care autorul îl citise în timpul când deja acumulase anumite experienţe scriitoriceşti, oferind publicului câteva romane scrise în limba rusă, Mihai Babele ia o decizie fermă: să-şi traducă/ să-şi scrie romanele în limba română.
Cu opinii interesante pe marginea operei scriitorului Liviu Rebreanu au intervenit şi alţi participanţi la conferinţă, inclusiv: Cristina Costov, scriitoare; Cristina Visileac,studentă, USM; Diana Sclifos, studentă, USM; Dumitru Pasat, filosof, scriitor; Nicolae Jantâc, AȘM; Marcela Mardare, scriitoare. În toate aceste discursuri au răsunat  elogii în adresa scriitorului român, în concluzie vorbitorii exprimând încrederea că această gândire, ca valoare universală, aparţine nu doar trecutului, prezentului, ci şi viitorului.
Mesaje poetice și de felicitare au mai transmis: Elena Cebotari, ex-director al acestei biblioteci, Victor Cobzac,  poet, pictor, conf. univ UTM; Valerian Ciobanu, scriitor; Veronica Pirlea Conovalîi, poetă, pedagog; Ana Palade, poetă, pedagog; Natalia Pântea, poetă, declamatoare; Cristina Ciobanu, poetă, studentă UP ”I.Creangă”; Mariana Vasilița, pedagog, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copiilor, recitând din creația lui Mihai Bendas; Andrei Viziru, jurnalist, publicist reprezentant Radio Moldova, Elvira Țigănaș-Pântea, colaboratoare, ”Univers Pedagogic PRO».
Cu mesaje muzicale impresionante au delectat publicul: Valeriu Mocanu, cantautor, compozitor; Gheorghe Danilescu, Artist al Poporului (nai), Tudor Ghiaur (saxofon); Lenuța Danilescu (vocal).
O expoziție pe motive populare (croșetare) a fost prezentată de dna Luiza Popa-Certan și dna Lilia Popa de la CAB ”Curcubeul”, acestea fiind parte a serviciului oferit de bibliotecă, cu genericul ”Vino să creezi și să te recreezi cu noi”.
Tânăra pictoriță Claudia Tusa, elevă la Liceul de Arte Igor Vieru a prezentat un vernisaj-expoziție pe motive din opera lui Liviu Rebreanu, în colecţie fiind incluse și  unele picturi cu imagini ale obiectelor confecționate din ceramică.
Cu genericul ”Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric” și-a prezentat  expoziția de artă plastică Valeria Palade, elevă la Colegiul de Arte Plastice ”Alexandru Plămădeală” din Chișinău, voluntară, aceasta reprezentând şi serviciul bibliotecii ”Paleta fermecată”.
Cristian Brânză, elev la Liceul AȘM a reprezentat  serviciul ”Tânăr IT” al bibliotecii, din inițiativă proprie elaborând 4 povești digitale.
În cadrul manifestării au fost lansate cărțile ”Steaua fără nume”, autoare Valentina Bogza și biobibliografia ”Fiecare cu zidirea sa. Dumitru Pasat la 65 de ani”, pe marginea lor pronunţându-se Marcela Mardare, Lidia Grosu, Nicolae Jantâc.
O surpriză au fost  tinerii Alina Pulbere și Cristian Scutelnic care au demonstrat excelență în arta coregrafică.
Mai mulţi scriitori, inclusiv: Mihai Babele, Cristina Costov, Valerian Ciobanu, Veronica Pârlea-Conovalîi, Dumitru Păsat, Marcela Mardare, Valentina Bogza au dăruit cărţi cu autografe Bibliotecii Liviu Rebreanu.
Conducerea Bibliotecii, reprezentată de director interimar dna Natalia Ghimpu, a decernat diplome persoanelor implicate în activitatea de voluntariat a bibliotecii, dar şi participanţilor la activităţile cultural- spirituale– pentru promovarea valorilor naţionale.