29 martie 2015

CIOCOII VECHI ȘI NOI de Nicolae Filimon

       Din cele mai vechi timpuri, omul a fost stăpînit de  o poftă enormă pentru obținerea bogățiilor. Din păcate, metodele alese pentru împlinirea acestui scop nu corespund mereu normelor morale ale societății. Apare tendința de a acționa pe căi necinstite. Pentru a-și realiza visul, omul oferă întîietate unor astfel de termeni ca: depravare, desfrînare, corupție, josnicie etc. 
      Romanul „Ciocoii vechi și noi” ne oferă posibilitatea de  a  urmări soarta ciocoilor – un fel de viermi ai societății, care acționează doar prin minciună, lingușeală și viclenie, dar care, în același timp, au un scop clar – de a scăpa de mizeriile vieții și de a căpăta aripi pentru o eventuală înălțare.
         Pe parcursul romanului avem posibilitatea de a urmări cum decurge viața ciocoiului Dinu Păturică. Oare îi reușește acestuia să șteargă hotarele dintre sărăcie și bogăție, și dacă da, atunci prin ce metode? Oare este durabilă averea obținută prin minciună, prin vicleșug și prin escrocherie? Oare Domnul îi lasă nepedepsiți pe cei care înșeală și profită de naivitatea altora?
         Răspunsul acestor întrebări poate fi obținut doar în urma lecturării romanului „Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon. Nu ezitați să fiți primii care veți dezlega enigmele legate de noțiunea „ciocoi”. 

Vă urăm lectură plăcută!

26 martie 2015

Franța: istorie și cultură

          Atît de  frecvent visăm să vizităm Franța - Țara Iubirii, să ne plimbăm sub bolta plină de stele împreună cu alesul/aleasa inimii, să urcăm scările Turnului Eiffel și să ne simțim în al nouălea cer de fericire. Din păcate, mii de km ne despart de acest vis. Elevii clasei a VIII-a „C” de la Liceul Teoretic „George Călinescu”, fiind conduși de către doamna Eugenia Bivol (profesoară de geografie) și de către dirigintele A. Gorincioi, au creat o atmosferă specifică Franței în incinta Bibliotecii „Liviu Rebreanu”.
În acest an se promovează valorile europene prin intermediul proiectului „Călător prin Europa”. Țara europeană promovată în luna martie este Franța. Oaspetele de onoare al activității a fost domnul Baptiste Mignot (animator cultural si lingvistic, Franţa), voluntar al Alianței Franceze. Inițial, copiii au avut frumoasa posibilitate de a-i adresa întrebări invitatului. Domnul Batiste se află în Republica Moldova din septembrie şi a rămas profund impresionat de faptul că persoanele din Republica Moldova manifestă interes pentru viața culturală, politică și economică a Franței. Fiind întrebat ce părere are despre Republica Moldova și prin ce se deosebește aceasta de Franța, invitatul a menționat că cetățenii noștri sunt ospitalieri, a evidențiat că în transportul public oamenii din țara noastră dau dovadă de mai mult respect decît cei din Franța. Nu a uitat să atragă atenția și asupra frumoaselor  noastre tradiții, amintind că a avut ocazia să privească horele moldovenești. Fiind întrebat dacă este căsătorit, domnul Batiste a spus că în Franța oamenii își unesc viața cu persoana iubită la o vîrstă mai înaintată, mirîndu-se că studenții din anul I din Moldova  au deja propriile familii.
         Epuizîndu-se întrebările destinate invitatului, elevii au organizat „o excursie” prin Franța. Participanţii au dovedit că sunt ingenioși, talentați și creativi. Prezentarea celor mai frumoase atracții turistice ale Franței a fost realizată prin intermediul unui filmuleț. Acesta conținea imaginile Turnului Eiffel, Muzeului Luvru, Catedralei Notre-Dame etc. Elevii au demonstrat că Franța este Țara Iubirii prin intermediul cîntecului și al dansului. Cătălina Mazur a interpretat  cîntecul „Je t’aime”, iar pe fundalul acestuia, o pereche de dansatori au mimat o sinceră poveste de iubire. Prin cîntec ne-au fermecat și alți cîțiva elevi, accentuîndu-se că iubirea este un sentiment înălțător, prețuit și cultivat de către oamenii din Franța. Pricop Laurențiu și Onica Vladlena nu doar au povestit cu lux de amănunte despre Turnul Eiffel, dar au  prezentat și machete ale acestuia. A fost  o surpriză plăcută pentru domnul Batiste faptul că elevii au demonstrat că sunt și niște bucătari înnăscuți. Aceștia au copt prăjituri în forma Turnului Eiffel, au servit  o tartă franceză (menționînd și modul de preparare al ei), au prezentat un filmuleț despre bucătăria franceză (în special, despre tipurile de cașcaval).
Participanţii au apelat și la poezie, astfel Cristina Şveţ a recitat creația proprie „La France”, amintind despre locurile de atracție din această țară (Versailles, Luvru etc.), dar și despre personalitățile notorii de acolo (Pascal, Rembrandt etc.). Poezia sfîrșește cu o notă plină de optimism: Vive la France!
Nu s-a trecut cu vederea nici peste istoria Franței. La un moment dat, un vizitator și-a făcut apariția în sală, spre surprinderea tuturor. Este vorba de... Napoleon (al cărui rol l-a jucat elevul Frunză Vlad)! „Napoleon” și-a descris propria viață, punctînd victoriile obținute în războaie. Trebuie să evidențiem faptul că „Napoleon” a venit bine pregătit, fiind îmbrăcat în renumitul său costum utilizat în luptă.
Invitatul de onoare a rămas uluit de talentele acestor copii firavi, menționînd că în Franța nu se organizează astfel de activități. Atîta timp cît s-a desfășurat manifestarea, aveai impresia că distanța dintre Republica Moldova și Franța este una neînsemnată. Le mulțumim elevilor clasei a VIII-a „C” pentru munca și sîrguința depusă. Nu ne rămîne decît să promovăm în continuare valorile europene, să călătorim virtual în țările membre ale UE și să ne facem cunoscuți cu tradițiile și obiceiurile acestora. 

25 martie 2015

Poeta Diana Enache: chemarea zborului

   Pornind de la ideea lui Lucian Blaga „nici un popor nu e atât de decăzut încât să nu merite
să te jertfești pentru el, dacă îi aparţii”, tânăra poetă Diana Enache, cetăţean fidel Ţării şi originii sale păşeşte demn pe făgaşul poeziei patriotice cu un conţinut miezos (“Ai rămas pe harta lumii – o icoană şi mai mult / Pentru felul tău cel dacic, existent de mai demult. / E norocul meu pe viaţă: “Tu, doar tu eşti Ţara mea”,/ Unica eşti cum e mama, cum în cer am doar o stea!” (Tu, doar tu eşti Ţara mea)), îndemnându-ne să ne pătrundem de acesta cu ochii sufletului şi să-l parcurgem întru a ajunge la esenţele toate prin credinţă şi iubire de neam, aşadar şi de Dumnezeu, pentru că “Cine nu-şi iubeşte Patria, nu poate iubi nimic”, afirma Byron. Eul, în dezamăgire, cu presentimentul că un regim de teroare ar putea să facă uz de forţă şi să-i stranguleze, prin ideologizare, cele sfinte, acumulate în suflet, apelează curajul străbunilor (“Viaţa iarăşi ne-a trădat, / Rostul nu mai are scuză. / De s-ar face astăzi Cuza / Poate că ne-ar fi salvat” (De s-ar face Cuza)) şi, cuprins de revoltă, pledează pentru apărarea valorilor naţionale (“Ridică-te, tată, şi-ţi apără Ţara, / Şi-ţi apără limba ce arde ca para / Şi cere dreptate pentru români! / Cu tricolorul să mergi şi-n revoltă / Adună de veacuri frumoasa recoltă / Pe maluri de Prut să-i stârpeşti pe străini” (Ridică-te)), dat fiind că „Patriotismul nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic” (Mihail Sadoveanu).
    Prizonier al dorului de tot ce este ideal naţional, pasionat de această ipostază, eul traversează “viaţa (care) este doar un cânt ce nu vine-n reluare!” şi adună în buchet de alese melodii pe diverse note ale stărilor sufletului – de îndemn, revoltă, chemare, încurajare, mobilizare – în versurile: “Îndemn la ReUnire”, “Aceeaşi cale, ”Foametea”, “O stea”, “Bocet Râului Prut”, “Limba Română” etc., etc. Astfel, imprimă mister valorilor, ce vor rămâne inestimabile, cu veşnicia frumuseţii, indiferent de direcţia curgerilor timpurilor, unele percepute ca stigmatizări abuzive îndeosebi când este vorba de denumirea corectă a limbii române, care este suflu ce ne asigură existenţa precum natura cu tot ce a lăsat în ea Cel de Sus: “Acest grai văzut ca o comoară, / Ca o pâine caldă, codru des, / N-are cum vreodată să dispară – Va rămâne veşnic într-un vers...” 
   Aşa cum cuvântul este unitate de bază a vocabularului unei limbi vorbite, el rămâne pentru omul de creaţie taina ce urmează să fie nu interpretată, ci descoperită în care să te simţi freamăt şi siguranţă a clipei viitorului, dar care nu poate exista în afara trecutului: “Prin timp trecut e clipa ce-o aştepţi / Când te visezi cântându-ţi legământul. / Privind cu ochi cuminţi şi înţelepţi / Tu ai putea să înţelegi cuvântul...” (Tu nu poţi şti...cuvântul).
    Mitul pământului apare într-o odă de o frumuseţe aparte în care răsună vocea Tatălui într-o reformulare după săvârşirea păcatului de către Adam Şi Eva: În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce". (Biblia Facerea (Geneza), CAP.3,P.19). Or, calea între început şi nesfârşit nu este atât de simplu să o parcurgi dacă nu te pătrunzi mai întâi de limbajul frumuseţii, pentru că vrajă se înscrie pe fiecare chip truda Celui de Sus : “Sunt ce sunt, sunt ce vede lumea, / Cum mă crede dânsa poate sunt. Sunt pustiul când se lasă bruma, / Pân-la urmă – bulgăr de pământ...”... Modelată din el, din acest bulgăr de pământ, oamenii devin un continuu circuit, ce urmează să se aştearnă urme adânci (“Sunt ce sunt – ceea ce a dat Domnul, / Umbră ne-nsemnată, glas de vânt, / Sunt frumosul când învie pomul / Lângă tristul bulgăr de pământ ), revenind de fiecare dată la muma- humă întru a lăsa viitorul să respire cu misionarismul împlinit: „Sunt ce sunt – copilă pentru mama, / Sunt mister în ochiul ei plăpând. / Sunt cocorul care pleacă toamna / Şi se face bulgăr de pământ / Sunt ce sunt – un vis, o arătare, / Groapă neagră, joc pentru mormânt, / Taină sunt din lacrima de zare / Inundată-n bulgări de pământ. Sunt ce sunt – pustiu sau rătăcire, / Margine de sunet sau cuvânt. / Sunt un om ce crede în iubire / Şi se face bulgăr de pământ (Bulgăr de pământ)”.
   În acestă rotaţie există sensuri pe care eşti mobilizat să le percepi pentru a-ţi realiza şi înscrie dacă nu desăvârşirea, cel puţin acceptarea teoriei relativităţii: “De nu poţi să fii un an - / Fii o zi, o zi de vrajă! / De nu poţi să fii un lan – Fii un bob, dar plin sub coajă...” (Fii). Poeta Diana Enache este chemată de zborul înalt spre perfecţiunea ce nu cunoaşte limite, inclusiv cea a omului de creaţie 
Lidia GROSU

24 martie 2015

GHIOCELUL....Ce cunoaştem despre această floare?

   În cadrul Orei poveştilor copiii de la Grădiniţa nr. 160, gr. nr. 10 (educatoare Claudia Cebanu), deghizaţi în ghiocei, au audiat legenda Ghiocelul, autoare Iulia Hasdeu, în lectura dnei Angela Zelinschi.  Moderatoarea a organizat un chestionar în baza lucrării, lucrându-se cu copiii în grup. Au fost aduse la cunoştinţă unele curiozităţi legate de această floare deosebită, inclusiv faptul că există peste 100 de specii de ghiocei, planta fiind protejată de stat şi inclusă în Cartea Roşie, pentru că este pe cale de dispariţie. Copiii au fost atenţionaţi să nu distrugă rădăcinile acestei flori.
    În cadrul victorinei „Ce plante cunoaştem?”,  copiii au caracterizat  mai multe flori cunoscute la noi în ţară. Au fost  recitate poezii dedicate ghiocelului din creaţia  poeţilor: M. Ungureanu – „Ghioceii”, V. Voiculescu – „Ghiocelul”, Gr. Vieru – „Ghiocelul”, iar una dintre mămici, Olga Cuzmin, a improvizat un catren – „Ghiocel mititel” – pe care l-a propus în prima audiţie. Toţi copiii au fost menţionaţi, fiecare alegându-se cu câte un desen  cu imaginea ghiocelului pe care urmau să-l coloreze.

23 martie 2015

Un nou concurs!

Dragi cititori!

Vă invităm să vă înscrieţi la concursul de microeseuri Despre Europa în 500 de cuvinte, organizat de către Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”.
Regulamentul concursului poate fi accesat la adresa: https://bibliotecahasdeu.wordpress.com/2015/03/23/despre-europa-in-500-de-cuvinte-concurs-de-microeseuri/
            Informaţii suplimentare la tel.: 022-46-49-44

Vă dorim inspiraţie maximă!

22 martie 2015

Nu există nici o altă artă fără poezie

   Invitaţii speciali ai întîlnirii cu publicul cititor, elevi de la Liceul "George Călinescu", organizate în cadrul Bibliotecii "Liviu Rebreanu", cu genericul "Poezia - un stimulent de energie pozitivă", au  fost: poetele Claudia Partole, Zina Izbaş, Tatiana Scripa, Doina Strulea, scriitorul Dumitru Mămăligă. Moderatoarea Lidia Grosu, poetă, a menţionat despre importanţa poeziei, ca limbaj al lui Dumnezeu, de a trezi sentimentele omului - de iubire, patriotism, revoltă socială, etc., etc. A recitat câteva poeme  şi, cu o mică prezentare a fiecărei personalităţi, le-a oferit cuvântul, acestea  urmând să se axeze pe propria definiţie a  poeziei în cadrul universului de creaţie.
    În accepţia dnei  Claudia Partole, "cuvântul poate lecui", de aceea visul ei de a deveni medic s-a împlinit în măsura în care  se regăseşte în aforismul lui Lucian Blaga: "Poetul este medic la spitalul cuvintelor". Claudia Partole a recitat mai multe poezii şi a menţionat despre stările de spirit ale omului de creaţie  care devin un răsunet în cuvânt, imprimând dulcea melodie a sufletului, aceasta urmând  să cucerească şi pe cei care nu scriu, dar care retrăiesc aceste emoţii. De menţionat, că dna Claudia Partole este cunoscută ca autoare  a unor cărţi de poezie pentru maturi, dar şi pentru copii, în anul 2010 lansând primul roman de mare succes - "Totentaz sau viaţa unei nopţi de vară" - care abordează problema exodului, cea a abandonării copiilor în cadrul unei societăţi în care se pierd valorile şi în care părinţii plecând peste hotare în căutarea norocului, pierd ceva pentru totdeauna - legătura cu copilul...
   Dna Zina Izbaş este redactor-prezentator al unor emisiuni la Radio Moldova, inclusiv a celor care promovează tinerele talente - "Semnal Junior", "Ars Adolescentina", dar şi o poetă afirmată care trăieşte cu principiul: "Trebuioe să iubeşti mult ceea ce faci şi să nu fii mulţumit de sine niciodată". Mereu în criză de timp, totuşi, face o poezie ce-l cheamă în noi pe Dumnezeu. A citit mai multe poeme, însoţindu-le cu un mic comentariu, inclusiv:  "Cafeaua nocturnă" (stare în care încerci să lupţi cu tine însuţi, când soarta te încearca, iar tu eşti mobilizat să  menţii soarele), "Pentru că...", "Către voi" (o formă de luptă cu nedreptatea), iar poezia "Eternitate", ce evocă sărbătoarea reînvierii, a fost propusă să fie rostită ca o odă luminii Celui de Sus. Poeta a avut o dedicaţie în exclusivitate pentru copii cu titlul "Mica fericire ", poezie care redă starea de bucurie pentru apariţia unui nou-născut.
     Dl Dumitru Mămăligă a făcut o mică prezentare cărţilor scrise de dumnealui, deşi scrie proză, se regăseşte în poezia acesteia şi în genere consideră că poezia este viaţă şi ea va trăi veşnic. Or,  frumuseţile lumii le descoperi prin poezie.
   Tânăra poetă Doina Strulea, care recent a lansat cartea "Vioara din mansardă", a exprimat  bucuria de a o revedea pe Zina Izbaş, pe care o consideră mentorul ei şi care a susţinut-o, încurajând publicarea cărţii. Liceeana a exprimat bucuria de a se afla alături de poete afirmate şi a lecturat câteva din poemele sale, menţionând că se regăseşte în armonia celor două arte - muzica şi poezia - care constituie viaţa sa.
   Dna Tatiana Scripa este pedagog, psiholog şi o poeta care se regăseşte în arta scrisului. A scris mereu, dar nu se încumeta să publice. Susţinută de cititori, care sunt cei mai buni critici literari, ea descoperă lumea copilului cu cel pe care îl poartă în suflet, această metamorfoză susţinându-i idealul de contopire cu universul cuvintelor. În dialogul poetic, copiii au lecturat din creaţia celor prezenţi, asigurându-i de dragostea pentru poezie. Profesoarele de limbă română Cristina Godea şi Valentina Ţâra au mulţumit oamenilor de creaţie, exprimând bucuria de a trăi împreună în arealul cuvântului sublim.

20 martie 2015

Imaginea poeziei în suflet de copil

   La Biblioteca „Liviu Rebreanu” a fost marcată Ziua Internaţională a Poeziei împreună cu picii de la grădiniţa nr. 160, educatoare Olga Izman. Moderatoarea, Zelinschi Angela, i-a provocat pe copii la o discuţie despre poezie, dar, înainte de toate, a prezentat poze ale scriitorilor pentru copii din R.M., cei mici urmând nu numai să-i recunoască, dar şi să numească unele titluri de poezie. 

    Copiii au fost captivaţi şi de jocul „Ghici cui îi aparţine poezia?”, organizatoarea recitând câte o strofă din creaţia autorilor: M. Eminescu („Luceafărul”, „Ce te legeni, codrule?”), P. Cărare („Mândre păsări călătoare”, „Bună dimineaţa!”), Gr. Vieru („Frumoasă-i limba noastră”, ”Mama”, „Plaiul meu”, „Baieţasul din ochii mamei”), Arcadie Suceveanu („Capitala Copilariei"). Copiii au demonstrat ingeniozitate şi cunoaştere şi în cadrul concursului anunţat “Găseşte rima”. A fost binevenit şi recitalul de poezie în cadrul căruia şi-au dat concursul: Anastasia Cotorobai (cu un fragment din „Luceafărul”), Denis Verdeş („Codrule, codruţule!”), Sandu Şalaru („Ghiocelul”), Daria Iaţişin („Floricica”), Nicoleta Traistari („Primăvara”), etc.
   În final, moderatoarea a menţionat despre necesitatea poeziei şi capacitatea ei de a ne păstra sufletul frumos, îndemnându-i pe cei mici să înveţe cât mai multe poezii întru cunoaşterea şi dezvoltarea memoriei.

19 martie 2015

ALCHIMISTUL de Paulo Coelho



Alchimistul este o poveste despre un pastor andaluz pe nume Santiago care îşi părăseşte casa din Spania, aventurându-se în Africa de Nord în căutarea unei comori îngropate în Piramide. Pe drum întâlneşte o ţigancă frumoasa, un bărbat care îşi spune rege şi un alchimist, care îi arată calea. Nimeni nu ştie care este comoara sau dacă Santiago poate depăşi obstacolele întâlnite în drumul prin desert. Dar ceea ce începe ca o aventură copilărească pentru a descoperi locuri exotice şi  bogăţii lumeşti se transformă într-o căutare de comori ce nu pot fi aflate decât înlăuntrul tău. Această poveste a lui Santiago este un etern îndemn de a ne urma visele şi de a ne asculta inima.

Câteva gânduri pe care le poţi descoperi citind cartea:

„Tocmai posibilitatea să-ţi împlineşti un vis face viaţa interesantă.”

„Când vezi aceleaşi feţe mereu, ajungi să-i consideri ca făcând parte din viaţa ta. Şi dacă fac parte din viaţa noastră, încep să vrea să ne-o schimbe. Dacă nu eşti aşa cum vor ei,  se supără. Pentru că toţi ştiu exact cum trebuie să trăim noi. Şi niciodată n-au habar de cum trebuie să-şi trăiască propriile lor vieţi.”

„Şi când tu vrei ceva cu adevărat, tot Universul conspiră la realizarea dorinţei tale.”

„Uneori e bine să laşi lucrurile cum sunt.”

„Sunt şi eu ca toţi ceilalţi oameni: văd lumea aşa cum vreau eu să fie, nu aşa cum este.”

„Mi-e frică să-mi împlinesc visul, şi pe urmă să nu mai am nici un motiv să trăiesc.”

„Şi când nu mai ai cale de întoarcere, trebuie să te gândeşti numai la cel mai bun mod de a merge mai departe.”

„În prezent stă tot secretul; dacă dai atenţie prezentului poţi să-l îmbunătăţeşti. Şi dacă îţi îmbunătăţeşti prezentul, tot ce se va întâmpla apoi va fi mai bine. Uită de viitor şi trăieşte în fiecare zi.”

„Înşelăciunea este o lovitură neaşteptată. Dacă îţi cunoşti bine inima, niciodată nu va reuşi asta. Pentru că tu îi vei cunoaşte visele şi dorinţele şi vei şti ce să faci cu ele. Nimeni nu reuşeşte să fugă de propria inimă. De aceea e mai bine să asculţi ce spune. Pentru ca niciodată să nu vină o lovitură pe care n-o aştepţi.”

„Tot ce se întâmplă o dată, poate să nu se mai întâmple niciodată. Dar tot ce se întâmplă de două ori, se va întâmpla cu siguranţă şi a treia oară.”

„Un singur lucru face visele imposibile: frica de eşec.”


Lectură plăcută!

18 martie 2015

Programul CHIŞINĂUL CITEŞTE O CARTE la cea de-a XII-a ediţie

    Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” lansează cea de-a XII-a ediţie a programului CHIŞINĂUL CITEŞTE O CARTE.

   Cărţile propuse spre lectură pentru ediţia 2015 sunt:
Ţesut viu. 10x10, autor Emilian Galaicu-Păun;
Petale de mac, autor Mihail Curicheru;
În cămaşă de cireaşă, autor Arcadie Suceveanu.


 VĂ INVITĂM SĂ PARTICIPAŢI LA ACEST PROGRAM!

16 martie 2015

DUEL POETIC PE MARGINEA CREAŢIEI LUI VICTOR LADANIUC

Era o zi ploioasă. Iar Victor Ladaniuc mergea la întâlnire, ducând soarele în spate. Şi când a păşit pragul  Bibliotecii "Liviu Rebreanu", s-a  făcut lumină, iar studenţii de la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii de Stat din Moldova, împreună cu liceenii de la Liceul "George Călinescu", care îl aşteptau, şi-au pictat zâmbetul în poezia-rază pe care urmau să o lectureze în glas şi să se pronunţe pe marginea ei. De fapt, a te pronunţa nu este o problemă când este vorba de Victor LADANIUC, pentru că versurile sale, care "abundă în metafore, epitete, simboluri, imagini şi sens", vorba lui Mihai Lescu, poet, doctor, conferenţiar universitar, sunt scrise pe înţelesul tuturor.
De la bun început, moderatoarea Lidia Grosu, poetă, a anunţat că dialogul va fi unul în exclusivitate poetic. Dar înainte de a le oferi cuvântul tinerilor, a trecut în revistă date din viaţa  şi activitatea scriitorului, lecturând şi un acrostih dedicat  lui Victor Ladaniuc cu prilejul celei de-a 75-a aniversări din ziua naşterii. Menţionând despre activitatea literară prodigioasă a protagonistului, moderatoarea a subliniat: "Omul Victor Ladaniuc este o împletire a fiinţei cu înaltele albăstrimi - cu spaţiile zeilor şi ale lui Dumnezeu. Cuvântul lui poartă culoarea veşniciei şi se face trepte ale minunăţiei spre alte suflete omeneşti pe care le cucereşte prin densitatea condescendenţei Domniei sale "... De fapt, în continuare, studenţii au demonstrat-o practic, avântându-se într-un  recital şi concurând între ei la capitolul expresivitate şi comentarii literare. Şi-au dat concursul, unii dintre ei accentuând gânduri interesante: Doina Simon ("poezie de o muzicalitate aparte"), Victor Grib, Elena Oltean ("impresii dintre cele mai frumoase"), Irina Ursu ("stări care se transmit şi pe care le retrăieşti"), Ana Veveriţă, Eudochia Muntean, Natalia Tulbure, Lina Donţu ("Cu adevărat, când citeşti poezia lui Victor Ladaniuc, te pătrunzi de limbajul lui Dumnezeu..."), Valeria Bâtcă, Natalia Candrama, Laura Buzdugan ("...Mi-a plăcut  că sunt abordate motivele cosmice într-o ambianţă cu cele telurice, fapt ce subliniază armonia dintre cer şi Terra..."), Laura Bujor, Ionel Donas, Patricia Cotlău ("Poezia lui Victor Ladaniuc  este o odă iubirii"), Ecaterina Caralan ("Iubirea este starea pe care o trăieşte continuu poetul Victor Ladaniuc..."), Veronica Bobeică... Niciun  tânar n-a rămas în afara acestei ore pline de sensul vieţii, aici găsindu-se loc pentru meditaţii profunde despre motivele reflectate în poezie, inclusiv cele ale vieţii, mamei, iubirii, perfecţiunii, etc., etc., mesajele purtând pecetea căldurii umanului şi transmiţând energiile întru exaltare a fiecărui cititor pasionat, mobilizându-l la descoperirea comorilor din cuvântul artistic.
 Scriitorul Victor Ladaniuc a rămas încântat de deosebita atitudine a tinerei generaţii, a răspuns la întrebări şi a dăruit Bibliotecii un set de cărţi de ultimă oră, asigurându-i pe studenţi că sunt cărţile scrise în exclusivitate pentru  îndrăgostiţii de viaţă, adică pentru participanţii la acest dialog.